Ele stimuleaza digestia si metabolismul, dreneaza si tonifica ficatul, intensifica tranzitul intestinal, inlatura atonia („lenea") organelor interne, curata vasele de sange si regleaza activitatea anumitor glande endocrine. In medicina monahala, alaturi de semintele de dovleac, salata era un remediu purificator extraordinar, fiind folosita pentru tratarea unei vaste game de boli, de la simplele colite la temutul sifilis sau cancer.
In frunzele de salata se gasesc numeroase saruri minerale, dintre care le mentionez pe cele de iod, magneziu, fosfor, cupru, arsenic si zinc, toate cu roluri importante in desfasurarea normala a proceselor metabolice. Sarurile de iod au efect antisclerotic mai ales asupra vaselor cu diametru mare, depurativ, hipotensor si asigura functionarea normala a glandei tiroide, cu rol deosebit de important pentru persoanele varstince. Sub forma naturala, sarurile minerale nu prezinta fenomene de intoleranta la iod. Sarurile de iod previn si combat reumatismul, imbatranirea precoce a tesuturilor, a hipercolesterolemiei, iar pe copii ii ajuta la crestere.
Salata verde contribuie la stabilirea unor valori normale ale indicelui de hemoglobina. Stimuleaza digestia si metabolismul, dreneaza si tonifica ficatul, intensifica tranzitul intestinal, curata vasele de sange si regleaza activitatea anumitor glande endocrine. Este recomandata ca un valoros adjuvant in tratamentul alcoolismului, tabagismului si al dependentei de narcotice. Sarurile de magneziu din salata constituie un stimulent al celulelor, un reechilibrant nervos si un drenor hepatic. Aceste saruri intiarzie imbatranirea si combat cancerul.
Sarurile de magneziu se mai gasesc in orz, ovaz, porumb, grau, cartofi, curmale, spanac, sfecla rosie si polen. Sunt eficiente in caz de astenii, tremuraturi, tulburari digestive (hepatobiliare in special), in afectiunile reumatismale si altele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu